Cred ca am auzit zilele acestea sute de comentarii despre zbuciumul politic prin care trece tara noastra si la care noi, oamenii de rand, suntem martori. Nu spun martori muti pentru ca nu ne opreste nimeni sa ne spunem parerea in orice mod dorim. Mai dezamagitor este ca, oricat "urlam", comentam sau ne lamentam, cuvantul nostru nu face nici cat o para chioara. "Admiram" zilnic stand in fata televizorului, a PC-ului/laptop-ului etc., declaratiile demagogice ale politicienilor nostri, indiferent de culoare si nu avem ce sa facem concret pentru a schimba ceva, pentru ca noi nu suntem decat figurantii marii scene regizate, dupa un scenariu haotic si adaptabil la nevoia (a se citi oportunitatea de satisfacere a lacomiei) apropiatilor, de acestia.
Nu imi ramane de facut in acest moment decat sa citesc, sa ascult si sa privesc stirile si reportajele pentru a avea si a putea sustine o discutie la cafea cu colegii sau prietenii.
Cu toate acestea, eu sper ca, la un moment dat, va fi un declic care va schimba tot acest scenariu intr-unul fericit. De ce am aceasta speranta? Pentru ca este tot ceea ce simt eu ca mi-a mai ramas, satul fiind ce ceea ce vad si aud in fiecare zi. Nu voi inceta sa sper.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu